Guvernul va aloca prin rectificarea bugetară din septembrie 2025 mai mulți bani pentru rambursarea cheltuielilor electorale decât pentru Educație. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) primește în plus 169 milioane lei pentru decontarea cheltuielilor partidelor și candidaților din campania pentru alegerile prezidențiale din acest an, în timp ce Ministerul Educației și Cercetării (MEC) primește doar 140 de milioane lei de la bugetul de stat.
Ce scrie Guvernul în document:
- Autoritatea Electorală Permanentă: „+169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025”.
- Ministerul Educației și Cercetării: „+140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR; s-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la fondurile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-330 milioane lei) și rambursabilă (-30 milioane lei), precum și la «Alte transferuri» (-77,6 milioane lei)”.
Suplimentarea de buget de la AEP vine pe fondul unui buget deja existent pentru capitolul respectiv de 517.400.000 lei. Asta urcă suma plătită partidelor politice și candidaților pentru acest an (2025) la 685 de milioane de lei, potrivit Legii Bugetului și proiectului de OUG privind rectificarea bugetară.
Aceasta este prima rectificare bugetară după adoptarea „Legii Bolojan” de austeritate. Documentele arată însă că, în timp ce educația își vede limitată capacitatea de investiții și dezvoltare, Cercetarea fiind afectată cu o scădere de 1,3% din buget pe credite bugetare și de peste 6% pe credite de angajament, fondurile pentru finanțarea partidelor cresc, fiind mai mari decât suplimentările nete alocate ministerului responsabil cu școala și cercetarea. În plus, MEC a fost singurul minister până la ora actuală, care a luat măsuri de limitare a cheltuielilor de personal pentru angajații pe care îi are în subordonare, angajații din școli și inspectorate școlare.
Redacția
C.I.
7 comments
Faptul că există suspiciuni de corupție în alocarea contractelor, la UBB, cum devoalează investigația Public Record, explică multe despre meritele ministrului „Demisia!”. Ar fi interesant de aflat dacă totul se rezumă la bani, la contracte, sau și resursele umane au fost angajate în baza pedigree-ului politic. Și cu ce preț. Astfel încât să înțelegem care sunt mecanismele de premiere care i-au dezvoltat unui tehnocrat apetitul pentru politizarea educației.
și-a dat arama de politruc pe față
pai nu e si normal asa? ce e mai important in Ronania, burta parlamentarilor, sau fraierii din educatie care pot redusi la tacere prin inspectori scolari servili sistemului? viva bolo si david! hai cu privatizarea!!
Stați că apare acușica DD și repetă aberația că a salvat el finanțarea țării.Nu are nicio teamă de ridicol. Urât caracter!
Normal ca partidele politice primesc mai mult decât educația!
1. Pentru ca pnl este cu un picior in groapa (incapacitate de plata)
2. Pentru ca un popor educat nu ar mai alege si vota paraziții, corupții si incompetenții de azi din guvern si parlament!!
Si iata ca ministrul David s-a tinut de cuvant: nu a cerut niciun leu, dupa ce a inceput anul cu o ciuntire grosolana a bugetului. Si, totusi, nu si-a dat demisia. Nici macar de onoare.
Sa va mai prind ca spuneți ceva ca de calea „pro europeana”. Daca asta este calea pro europeana , prefer orice altceva. Toți sunt de vina, de la jurnaliști la votanți.