Legea care acordă subvenţii de la buget controversatei Academii a Oamenilor de Ştiinţă din România, sesizată de președintele Iohannis la Curtea Constituțională

2.643 de vizualizări
SURSA: presidency.ro
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, transmite Agerpres.

Legea atacată de președinte la CCR prevede că – prin derogare de la prevederile bugetului de stat pe anul 2020 – finanţarea cheltuielilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România se asigură până pe 31 decembrie din subvenţii acordate de la bugetul de stat, Ministerul Finanţelor Publice fiind autorizat să opereze modificările necesare pentru punerea în aplicare a acestor prevederi.

Președintele Iohannis arată în sesizarea depusă la CCR că Legea bugetului de stat pe anul 2020 prevede că în acest an „Academia Oamenilor de Ştiinţă din România va fi finanţată în integralitate din venituri proprii, fără a beneficia de niciun transfer sau subvenţie de la bugetul de stat”.

Derogarea instituită prin actul normativ atacat la Curte echivalează şi cu modificarea implicită a Legii bugetului de stat, situație în care era necesar ca modificarea să fie realizată în şedinţa comună a celor două Camere, spune Iohannis.

Liderul de la Cotroceni adaugă că obiectul de reglementare al legii atacate la CCR este reprezentat de modificări ale prevederilor „privind salarizarea personalului bugetar din aparatul de lucru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România”, iar actul normativ stipulează că „normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele AOSR, la propunerea secretarului ştiinţific, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru AOSR prin legile bugetare anuale” şi că „finanţarea cheltuielilor de întreţinere, funcţionare şi a indemnizaţiilor se asigură din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul de stat, conform legilor bugetare anuale”.

„Pentru toate aceste considerente, apreciem că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 65 alin. (2) lit. b) prin raportare la art. 138 din Constituţie din perspectiva procedurii parlamentare de urmat. Faţă de jurisprudenţa instanţei constituţionale, prin modul în care a fost adoptată, legea contravine şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind nesocotit efectul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, se explică în sesizare, potrivit Agerpres.

Șeful statului susține că fişa financiară a acestui proiect nu a existat şi nu a fost solicitată nici la momentul iniţierii legii, nici în momentul adoptării unor amendamente în Camera decizională, cu impact asupra bugetului de stat, și precizează că solicitarea informării este obligatorie.

„Întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după cererea prealabilă a informării Parlamentului, formulată de acesta şi înaintată Guvernului. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului”, se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis susţine că legea trebuia să fie adoptată cu majoritatea cerută pentru o lege organică. De asemenea, în sesizarea de neconstituţionalitate se menţionează că, în considerarea statutului de autoritate administrativă autonomă a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, norma din lege nu cuprinde nicio prevedere referitoare la controlul parlamentar specific autorităţilor administrative autonome, cum ar fi obligaţia prezentării unui raport anual cu privire la activitatea autorităţii, rezultatele acesteia şi modul în care resursele publice alocate au fost folosite pentru atingerea obiectivelor pentru care aceasta a fost înfiinţată, ceea ce accentuează, contrar intenţiei iniţiatorilor, neclaritatea cu privire la statutul juridic al acesteia.

Academia Oamenilor de Știință din România, controversata instituție care o are pe Ecaterina Andronescu membru fondator și președinte al Secției “Științe chimice”, a fost permanent criticată în mediul de cercetare pentru lipsa de relevanță științifică a activității, dublată de bugete extrem de generoase alocate anual.

Vezi aici conducerea AOSR

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Noile rezultate experimentale din CERN și Fermilab confirmă existența oderonului, a cărui ipoteză a fost formulată de cercetătorul Basarab Nicolescu, românul care a luat aur la prima Olimpiadă Internațională de Matematică din istorie, anunță Universitatea Babeș-Bolyai

Analiza rezultatelor recent obținute în cadrul acceleratorului de particule LHC din CERN și a Tevatronului de la Fermilab au confirmat ipotezele formulate de profesorul Basarab Nicolescu și de fizicianul polonez…
Vezi articolul

Impozit de soldaritate pe toate veniturile din salarii, pensii, chirii, dividende, rente mai mari de 3.200 lei net şi abrogarea sau amânarea Legii pensiilor, propunerile unui institut al Academiei Române pentru ca statul să aibă resurse suplimentare

Impozitul de solidaritate pe toate veniturile de 3.200 lei net pe lună este propus de un grup de sociologi de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei…
Vezi articolul

Consiliul Atlantic anunță un grup operativ axat pe securitatea Mării Negre, în colaborare cu SNSPA. Rectorul Remus Pricopie: România și partenerii săi sunt pregătiți să contracareze atacurile hibride și convenționale care ar destabiliza regiunea

Inițiativa de Securitate Transatlantică a Consiliului Atlantic din Centrul Scowcroft pentru Strategie și Securitate anunță formarea unui grup operativ axat pe securitatea Mării Negre, în parteneriat cu Universitatea Națională de…
Vezi articolul

Oamenii de știință au descoperit urmele unui ghețar modern pe Marte care ar putea susține viitoarele misiuni umane / Cercetător: Sarea s-a format peste ghețar păstrând forma gheții de dedesubt, până la detalii precum crevasele și benzile de morene

Rămășițele unui ghețar modern au fost găsite aproape de ecuatorul planetei Marte, sugerând că gheața ar putea încă exista la mici adâncimi în acea zonă. Dacă este confirmată, o astfel…
Vezi articolul