Model de decizie bazată pe date în educație: Portugalia și folosirea telefoanelor mobile în școală / Dispozitivele au fost interzise în ciclul primar doar după ce, timp de un an, a fost verificat impactul unei astfel de măsuri asupra elevilor și învățării

1.176 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Interdicția aplicată elevilor de a folosi telefoanele mobile în școală este o măsură devenită comună în sistemele educaționale din lume. Dar în cele mai multe cazuri ea a fost decisă fără a avea la bază studii despre efectele unei astfel de măsuri, efecte despre care abia în ultimul an au început să apară studii. În acest context, Portugalia se prezintă ca excepție și dă un exemplu de decizii educaționale bazate pe date: țara a interzis telefoanele în unitățile de învățământ abia din anul școlar curent, dar numai după ce și-a validat decizia pe baza unor evaluări de impact preliminare.

Potrivit unei prezentări făcute săptămâna aceasta pe platforma educațională a Comisiei Europene, Eurydice, Ministerul Educației, Științei și Inovării din Portugalia a impus ca regulă generală interdicția folosirii în școli a telefoanelor mobile sau a altor dispozitive de comunicare conectate la Internet, la nivelul învățământului primar – din clasa I (echivalentul clasei pregătitoare în România) – până în clasa a VI-a. Telefoanele sunt interzise în toate zonele școlii, în timpul orelor și în afara acestora.

Interdicția a fost aplicată, însă, doar după ce a fost testată pe baza unor recomandări transmise școlilor. Astfel, dacă în multe alte țări, inclusiv România, decizia de interzicere a telefoanelor mobile, într-o formă sau alta, a fost luată după studii legate de efecte „potențial negative” asupra copiilor, în Portugalia ministerul a emis, mai întâi, un set de recomandări și doar după ce a analizat impactul unor măsuri preliminare a decis să aplice interdicția la nivelul școlii primare.

Astfel, în anul școlar anterior (2024-2025), Ministerul a recomandat școlilor să interzică folosirea telefoanelor în timpul programului, la nivelul școlii primare. Iar pentru clasele de gimnaziu școlile au fost sfătuite să restricționeze și să descurajeze folosirea telefoanelor, pe baza unor reguli în care să fie consultați și elevii.

Drept rezultat, până la sfârșitul anului școlar trecut 795 dintre școli au interzis telefoanele în primii 4 ani ai ciclului primar, iar 41% – în ultimii doi ani. Constatările au fost prezentate în iulie a.c., potrivit sumarului publicat acum pe platforma Eurydice.

În urma măsurilor luate pe bază de recomandări, au fost colectate observații ale directorilor de școală și ale personalului care îi supraveghează pe elevi, iar pe baza acestora a fost luată decizia definitivă de interzicere a telefoanelor mobile, cu unele excepții. Aceste excepții presupun folosirea dispozitivelor electronice în cazuri justificate – obiective educaționale, situații legate de sănătatea elevilor, necesarul de traducere a unor texte – cu aprobarea unor responsabili școlari.

  • Ce au constatat participanții la evaluarea Ministerului din Portugalia, în cadrul consultărilor de la final de an 2024-2025?

Numărul directorilor care au raportat o scădere a cazurilor de bullying față de anul 2023-2024 a fost de circa trei ori mai mare decât în școlile unde telefoanele au fost lăsate la liber, în clasele a II-a și a III-a, respectiv de două ori mai mare în clasa a IV-a. Situația este confirmată de relatările responsabililor cu supravegherea elevilor

În mod similar, numărul directorilor care au raportat o scădere a cazurilor de indisciplină a fost mult mai mare în cazul școlilor care au aplicat interdicția (60% în clasa a IV-a) față de 28% în școlile unde telefonul era permis. Evoluția este similară în cazul celor responsabili cu evaluarea elevilor

Situația se repetă și în cazul confruntărilor fizice, raportate în mult mai mică măsură în școlile unde s-a aplicat interdicția. La fel au relatat și responsabilii cu supravegherea elevilor. 

Aceeași evoluție se regăsește și în ceea ce privește avantajele raportate atât de directori, cât și de supraveghetori. Ambele categorii raportează în mult mai mare măsură, la școlile unde a fost aplicată interdicția privind telefoanelor:

  • Socializare sporită între elevi în pauze
  • Folosirea spațiilor de joacă în pauze
  • Activități fizice în pauze
  • Apelul la biblioteca școlară

Prezentarea oficială a efectelor interdicției în Portugalia – integral (document în limba portugheză):

Evaluarea efectelor după ce măsura e aplicată: cazul interdicției telefoanelor în școli din SUA

Alte țări consideră necesar să evalueze impactul interdicției privind telefoanele după aplicarea acesteia. Unele astfel de eforturi au fost făcute în Australia, după cum Edupedu.ro a semnalat recent. În SUA, Education Week a prezentat, săptămâna aceasta, două studii care abordează tema.

Publicația citează, pe de o parte, un sondaj realizat de specialiști ai University of Pennsylvania în rândul a 20.000 de profesori din întreaga SUA, studiu ale cărui rezultate preliminare arată că obligația elevilor de a stoca telefoanele în locuri speciale sau în dulapuri este asociată cu mai multă atenție la clasă, la fel și deciziile de interzicere a telefoanelor pe tot parcursul programului școlar, nu doar la ore.  

Pe de altă parte, un studiu derulat în Florida, stat american unde folosirea telefoanelor a fost restricționată în școli din 2023, arată că școlile unde, înaintea interdicției, se înregistra o folosire mai intensă a telefoanelor raportează, după interdicție, rezultate mai bune ale elevilor la testările standardizate, dar îmbunătățirea este una modestă. În același timp, însă, interdicția a îmbunătățit prezența la ore în cazul elevilor de gimnaziu și liceu și scăderea absențelor nemotivate, ceea ce a dus la note mai bune la evaluările școlare. 

  • Un rezultat negativ al interdicției, pe de altă parte, este creșterea măsurilor de suspendare a elevilor, cazuri care au crescut cu 12% imediat după aplicarea interdicției privind telefoanelor, înainte să scadă din nou în ultimul an școlar.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Efectele interdicției telefoanelor în școlile din Australia: a crescut implicarea elevilor, s-au îmbunătățit învățarea și socializarea, deși elevii găsesc modalități de a le folosi în secret
Profesoara Florina Rogalski: Când profesorii le explică la clasă, sigur cu excepţiile de rigoare, mulţi elevi nu se uită la profesor. Ei au sub bancă telefonul mobil pe care îl consultă nonstop
Ministrul Educației: Fiecare profesor la clasă trebuie să ia telefoanele copiilor, dacă nu poate să o facă, vorbește cu dirigintele și cu directorul școlii / Elevii să fie avertizați că profesorul e obligat să raporteze situația, dacă ei nu respectă regula
Efectele interdicției de folosire a telefoanelor mobile în școli vor fi monitorizate în Anglia, în contextul dezbaterilor despre impactul social media asupra adolescenților
Interzicerea telefoanelor în școală. Elevi: Ar fi ciudat să ne restricționeze accesul în loc să încerce să controleze acest abuz de telefonul mobil / La unele ore, unii copii pur și simplu își bat joc de ore folosind telefonul – VIDEO Inquam Photos
Interzicerea telefoanelor mobile la școală e aplicată adesea ineficient și îi poate face pe elevi să le folosească mai intens acasă / Întărirea competențelor digitale pentru profesori și elevi – soluția propusă pe baza datelor PISA 2022, care spun că telefonul la școală, folosit moderat, aduce și beneficii – raport OCDE


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorul de Limba și literatura română Emil Munteanu, co-fondator Alecart: O programă de Română care transformă literatura în muzeu riscă să îndepărteze adolescenții. Clasa a IX-a ar trebui să fie despre descoperire, identitate și sens personal

Structura propusă de Ministerul Educației pentru programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a riscă să transforme literatura într-un obiect muzeal, rupt de sensibilitățile generației actuale, avertizează profesorul…
Vezi articolul

“Obiectivele” presupus politice ale acuzațiilor de plagiat – noua eschivă a ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, devenit la rândul său subiectul unei anchete de presă. În cazul Ciucă, el trecuse de la argumentul irelevanței la cel al “coincidențelor” politice. Cum s-au schimbat pozițiile PNL și ale președintelui Iohannis pe tema plagiatelor

Bagatelizarea acuzațiilor de plagiat ca simple instrumente de atac politic este linia la care apelează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru a se apăra în fața acuzației că el însuși a…
Vezi articolul

Aproape 60% dintre elevii de 12-17 ani din România consideră că inteligența artificială folosită în educație are potențialul să facă notarea mai echitabilă, dar peste 45% sunt îngrijorați că ar putea extinde decalajele în succesul academic, arată un studiu al Fundației Vodafone

Aproximativ 70% dintre elevii de clasele a VI-a – a IX-a din România sunt de părere că inteligența artificială (IA) va juca un rol semnificativ în viața lor profesională, în timp ce doar puțin…
Vezi articolul

De ce nu mai vor copiii să revină în clase, după aproape doi ani de școală online? Aura Stănculescu, psihopedagog: Notele au fost mari, paradoxal, pentru că au fost obținute mai mult pe lucrări pe care le puteau face mai bine acasă în toate felurile și de către oricine

Școala online i-a făcut pe mulți dintre elevi să nu își mai dorească revenirea fizică la ore. Directorul Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, Aura Stănculescu a precizat…
Vezi articolul

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României „a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul
Predare exclusiv online

Limbajul și vocabularul folosite de un copil în primii ani de școală prezic cel mai bine capacitatea de a înțelege mai târziu un text citit – Studiu condus de un cercetător român de la Universitatea Babeș-Bolyai, publicat în prestigiosul jurnal specializat în alfabetizare al editurii Springer

România a intrat în pandemia COVID-19 care a închis școlile pentru o perioadă record cu cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional înregistrat în ultimii 6 ani: 44%. La un…
Vezi articolul