“Obiectivele” presupus politice ale acuzațiilor de plagiat – noua eschivă a ministrului Educației Sorin Cîmpeanu, devenit la rândul său subiectul unei anchete de presă. În cazul Ciucă, el trecuse de la argumentul irelevanței la cel al “coincidențelor” politice. Cum s-au schimbat pozițiile PNL și ale președintelui Iohannis pe tema plagiatelor

Bagatelizarea acuzațiilor de plagiat ca simple instrumente de atac politic este linia la care apelează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, pentru a se apăra în fața acuzației că el însuși a plagiat 13 capitole dintr-un curs. Prima lui reacție a fost să invoce un atac politic, după ce, în vară, el făcea trimiteri tot la acțiuni politice în cazul acuzațiilor aduse șefului său de partid și de guvern, Nicolae Ciucă. Anterior, el se limitase la a prezenta acele acuzații la adresa premierului ca fiind neinteresante. Schimbarea de atitudine vine în contextul în care însuși președintele Iohannis a trecut de la condamnarea clară a plagiatului, la începutul primului mandat, la o atitudine mult mai permisivă, anul acesta, după escaladarea cazului Nicolae Ciucă.

După ce jurnalista Emilia Șercan a scris, într-o anchetă Pressone.ro, că ministrul Sorin Cîmpeanu și-a însușit prin plagiat, într-un curs de specialitate, 13 capitole publicate anterior, în mod repetat, sub semnătura altor doi profesori, prima reacție a demnitarului a fost să invoce interese de natură politică, anume blocarea legilor educației.

El a spus că „principalul obiectiv e blocarea legilor educației” și că e vorba despre “hărțuiri care datează de multă vreme, de care am luat act”. Fără a comenta, inițial, pe fondul problemei, el a abordat dovezile prezentate în articolul Pressone.ro doar în secundarul discuțiilor, oferind explicații vagi și sumare.

Demnitarul a invocat rolul politic al dezvăluirilor despre plagiate și în august, când, întrebat de moderatori, la TVR, “cum să facem să scăpăm de asta? Ca [acuzațiile de plagiat] să nu mai poată fi folosite în scopuri politice?”, ministrul invoca obiectivul politic al acestor atacuri folosind ironia: “Caut în memorie, puțini dintre cei care au avut probleme nu au avut legătură cu politica. Probabil e o coincidență.” – Vezi detalii despre acel interviu televizat, ce avea să fie contorizat printre consultările pentru proiectele de legi ale educației.

Tendința s-a făcut simțită în contextul în care ministrul Sorin Cîmpeanu a fost criticat vehement de părți ale societății civile și ale mediului academic pentru felul cum a abordat problema plagiatului în proiectul legii învățământului superior, parte a pachetului “România Educată”. Proiectul de lege includea chiar și măsuri de amnistiere a plagiatului, pe care Emilia Șercan scrie, în articolul său de luni, că îl ajută pe ministru direct, în cazul capitolelor copiate, nu doar pe premierul Nicolae Ciucă în fața acuzațiilor de plagiat în teza de doctorat.

În prealabil, linia ministrului a fost aceea de a bagateliza acuzațiile de plagiat aduse șefului său direct, arătând că nu ar fi un subiect demn să fie abordat în discuțiile premier-ministru. Întrebat, în iulie, într-un interviu “În fața ta” (Digi 24), dacă a avut discuții pe această temă cu șeful guvernului, Cîmpeanu a spus: “credeți dumneavoastră că ne plictisim și avem așa timp să…?” El a mai afirmat în acea emisiune, vorbind despre faptul că sunt alte “instituții” care “trebuie să se ocupe” de acest subiect: “vă spun foarte clar nu vreau să abordez acest subiect. Nu l-am abordat și nu vreau să-l abordez nici de-acum încolo, nici cu domnul prim-ministru și nici cu dumneavoastră și nici cu mine. Avem instituții care trebuie să se ocupe. În momentul de față se ocupă instanța. E un răspuns clar și asumat”.

În aceeași perioadă, Partidul Național Liberal manifesta o schimbare vizibilă de poziție față de retorica antiplagiat de până atunci, simțită inclusiv la sfârșitul anului trecut, când fostul ministru Florin Roman fusese forțat să plece din guvern. Contextul schimbării: acuzațiile de plagiat aduse premierului Ciucă.

După cum Edupedu.ro nota în iulie a.c., PNL își exprima sprijinul pentru proiectul Legii învățământului superior, în pofida metodelor de amnistiere a plagiatelor pe care le include. Aceasta, deși, chiar în martie, a.c, pe când Florin Cîțu era încă la conducerea partidului, PNL susținea că “nu susține” amnistierea plagiatorilor.

Acum, PNL nu mai are pretenția verificărilor și îl crede pe cuvânt pe ministrul Cimpeanu, atunci când îl declară nevinovat. – detalii aici

Dar schimbarea de atitudine nu se limitează la PNL – ea coincide cu o schimbare majoră de discurs și în cazul președintelui Klaus Iohannis. Acesta a ajuns la conducerea statului în 2014, în urma unei campanii electorale în care folosea din plin tema plagiatului lui Victor Ponta.

• Iohannis spunea acum opt ani: “Oriunde în lume cineva care este prins, cineva dintre politicieni, este prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat este obligat prin clasa politică să se retragă din politică.”

Chiar și acum un an, în vara lui 2021, în plin scandal produs de tentativele de schimbare a legislației CNATDCU, șeful statului vorbea despre faptul că “am toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic”.

Anul acesta, însă, întrebat în legătură cu acuzațiile de plagiat la adresa premierului Ciucă, președintele Iohannis a renunțat la tonul categoric și a apelat la argumentul instituțiilor care au sarcina să rezolve astfel de lucruri, nefiind el “chemat să analizez lucrarea de doctorat a unui politician”.

• Precizăm că Edupedu.ro a solicitat Administrației Prezidențiale, luni, un punct de vedere pe tema acuzațiilor de plagiat aduse ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu. Vom publica acest punct de vedere în momentul în care îl vom primi.