Tăierea de posturi didactice nu este soluția pentru problemele produse de scăderea numărului de elevi, ci reducerea numărului de elevi în clase și mai mult timp petrecut de copii la școală, spune ministrul din țara cu cea mai îmbătrânită populație din Europa și cu unele dintre cele mai dramatice probleme demografice, Italia. Discuțiile auzite în ultimele luni în România, asociate scăderii numărului de elevi, au loc și în această țară, care se așteaptă ca “în zece ani să fie cu 1,4 milioane mai puțini elevi” decât în prezent, după cum a spus, marți, ministrul Patrizio Bianchi, citat de ANSA.
El a insistat, în cadrul unor audieri parlamentare, că scăderea numărului de copii nu înseamnă că e nevoie de mai puțini profesori. “Dar e nevoie ca profesorii să aibă clase mai mici și să creștem timpul petrecut în școală. (…) Trebuie să renunțăm la automatismul de gândire potrivit căruia e nevoie de un număr fix de profesori pentru un număr dat de elevi”.
Ministrul citat a argumentat și împotriva contractelor temporare de muncă, reprezentând două din cinci posturi didactice din Italia, profesorii cu experiență având nevoie de stabilitate, după cum a insistat oficialul.
- Scăderea numărului de elevi este o problemă care se acutizează de mulți ani în România și este alimentată de scăderea constantă a natalității. La începutul acestui an, problema a devenit subiect de dezbatere la nivel național în urma unor scandaluri produse la licee care plănuiau desființarea unor clase și în urma discuțiilor de pregătire a viitorului an școlar, în care s-a pus problema reducerii numărului de clase.
Situația numărului de elevi din Italia a devenit o problemă de interes internațional în pandemie, analizată din perspectiva rolului pe care tinerii îl au inclusiv în eforturile de redresare, după criza actuală. Săptămâna trecută, New York Times semnala, în cazul Italiei, o altă problemă care se face simțită și în România – cea a numărului crescând de copii care renunță la școală, în contextul închiderii școlilor și al trecerii la predarea online, Italia având deja o problemă acută a abandonului școlar dinaintea crizei Covid-19. Închiderile din pandemie au fost însoțite de riscul ca tinerii – “cea mai mare și mai rară resursă pentru un reviriment post-pandemic solid” – să se simtă abandonați, notează publicația citată.
- Abandonul școlar reprezenta dinaintea pandemiei o problemă acută și în România, iar societatea civilă a avertizat asupra riscurilor de acest fel în ultimul an, în timp ce autoritățile au promis intervenții personalizate pentru evitarea fenomenului.
Photo 195102392 © Michele D’Ottavio – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
4 comments
Eu cred că dumneavoastră, care ați comentat nu lucrați în învățământ!
Dacă vreți, putem compara cu o familie care are 2 copii sau care are 5. Sigur timpul acordat fiecaruia nu este egal in ambele cazuri .
Cât despre cât de bine știm să fim profesori,părinți sau elevi asta e deobicei treaba altora .
Degeaba stai mai mult daca materiile sunt la fel de prost predate.
Sau dacă elevul respectiv nu invata de când se știe, desi colegi ai lui care au aceiași profesori, sunt activi și cooperanți la orele de curs. Deh, dacă materialul este leneș, poți sa fgii cel mai talentat și dedicat profesor, lenesul nici nu observa.
@A
Sunteti cumva campioana mondiala a metodicii predarii vreunei discipline?