Peste 8 din 10 români consideră că Programul pentru școli trebuie să continue, potrivit unui studiu realizat la nivel național în luna septembrie 2025 de compania AHA Moments, la solicitarea APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui. Programul, cunoscut publicului drept „laptele și cornul”, care are la baza programul Laptele școlar al Comisiei Europene, a fost lansat în România în 2002 ca inițiativă națională și a fost integrat în 2017 în rețeaua de politici europene de sprijin pentru alimentația elevilor. Este un program de stimulare a nutriției sănătoase în rândul copiilor și tinerilor, nu este un program social.
După mai bine de 20 de ani de funcționare, programul „Laptele și cornul” rămâne una dintre cele mai cunoscute și susținute politici publice din România. Potrivit sondajului comandat de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, 86% dintre respondenții adulți sunt de părere că programul trebuie să continue, cu îmbunătățiri, în anii următori. Printre cele mai frecvent invocate beneficii sunt sănătatea copiilor, sprijinirea celor din familii vulnerabile și încurajarea frecvenței școlare.
În anul școlar 2023–2024, peste 900.000 de elevi au beneficiat de acest program, fiind distribuiți aproximativ 8 milioane de litri de lapte.
Pentru anul 2025–2026, bugetul programului a fost majorat recent cu 5%, ajungând la peste 798 milioane lei. Numărul total al beneficiarilor este estimat la 1,9 milioane de preșcolari și elevi.
Sondajul a fost făcut în septembrie 2025 pe un eșantion de 1.013 respondenți cu vârte între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, cu o marjă de eroare de ±3,08%. Dintre aceștia, 371 sunt părinți de copii beneficiari ai programului. Datele acestuia arată următoarele:
- 86% dintre români vor ca programul de lapte să continue
- 83% consideră că laptele consumat zilnic este benefic pentru sănătatea copiilor
- 82% văd în program un sprijin esențial pentru copiii din familii cu venituri reduse
- 73% spun că programul contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase
APRIL susține că programul nu este doar o măsură alimentară, ci și una educațională, cu impact asupra dezvoltării obiceiurilor sănătoase și a responsabilității față de mediu, potrivit unui comunicat primit la redacție.
Printre sugestiile de la respondenți, adunate în cadrul cercetării, se numără:
- creșterea cantității de lapte oferite zilnic
- menținerea distribuției și pe durata vacanțelor școlare, în special în zonele defavorizate
- lansarea programului simultan cu începutul anului școlar
- completarea programului cu masa de prânz oferită prin „Masa Sănătoasă”
Un alt aspect invocat este implementarea reală a componentei educaționale, cu accent pe nutriție, mediu și consum responsabil.
România continuă să aibă cea mai ridicată rată de abandon școlar din Uniunea Europeană. Datele Eurostat arată că 33,8% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar datele Ministerului Educației arată că rata de cuprindere școlară a scăzut la 74,9% în anul școlar 2022–2023. În acest context, programul „Laptele și cornul” este văzut drept o măsură strategică în combaterea acestor inechități.
APRIL subliniază că programul are și o componentă economică importantă. Mulți dintre procesatorii și distribuitorii de lapte din România au crescut odată cu programul, susținând dezvoltarea afacerilor locale și investițiile în comunitățile rurale.
Pentru anul şcolar 2025‑2026, suma totală alocată în Programul pentru şcoli (distribuţie de fructe, legume, lapte şi produse de panificaţie) este de 798,1 milioane lei. Din acest total, 106,6 milioane lei sunt alocaţi distribuţiei de fructe şi legume plus 37 milioane pentru activităţi educative aferente, 375,6 milioane pentru lapte şi produse lactate plus 37 milioane pentru măsuri educative, iar 241,9 milioane lei pentru produse de panificaţie.
Valoarea maximă a unei porţii a fost ajustată: de la 0,70 lei la 0,80 lei pentru fructe şi legume, de la 1,11 lei la 1,18 lei pentru lapte şi produse lactate şi de la 0,65 lei la 0,76 lei pentru produse de panificaţie, pentru a ţine cont de creşterea costurilor de producţie şi de majorarea cotei de TVA de la 9 % la 11 %, potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern.
Grupul ţintă este de 1.850.683 de preşcolari şi elevi din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore şi din învăţământul primar şi gimnazial de stat – şcolile private şi grădiniţele particulare fiind excluse și în acest an din program, deși în forma inițială a proiectului erau trecute.
De asemenea, s‑a introdus un sistem informatic gestionat de Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru monitorizarea livrărilor şi responsabilizarea directorilor unităţilor de învăţământ în verificarea calităţii produselor livrate.
Comunicatul integral al APRIL
Ștefan Lefter
Matei Pop