Toate fondurile obținute de școli ca venituri proprii trebuie să fie date primăriei, potrivit legislației, semnalează Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani: Trebuie să ne rugăm apoi de primar să ne dea banii înapoi, iar autoritatea locală hotărăște dacă ni-i dă sau nu, aici suntem pur și simplu la decizia lor

„Tot ce adunăm din venituri proprii trebuie să dăm către primărie. Nu rămâne nimic în școală”, a explicat Daniela Orășanu, în cadrul unei dezbateri referitoare la Legea Învățământului Preuniversitar, organizată de Asociația „Ține de noi”. Directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, județul Iași și câștigătoarea premiului „Directorul anului” a precizat că directorii trebuie să insiste pentru a primi acești bani înapoi de la primării.

„La venituri proprii, de exemplu, există un ordin pe Codul administrativ, din 2020 aprobat, unde [N. red. este specificat că] tot ce adunăm din venituri proprii, trebuie să dăm 100% către autoritatea locală, către primărie. Nu rămâne nimic în școală.”, a spus Daniela Orășanu.

„Problema e că nu-i avem [N. red. banii din venituri proprii], pentru că trebuie să-i dăm prin primărie și, după aia, să ne rugăm de primar să ni-i dea înapoi. Și ajungem doar la proiecte europene cu sponsorizări. Întotdeauna sunt niște discuții acolo, pentru că iarăși e complicat. Nu întotdeauna sponsorizările ne ajută.”, a mai adăugat aceasta.

Potrivit Legii Educației, 198/2023, „învăţământul poate fi susţinut prin burse, stimulente, premii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale”.

La articolul 142 din lege „unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile de educaţie extraşcolară pot obţine venituri proprii din activităţi specifice în domeniul educaţiei, înfiinţate pe lângă unitatea de învăţământ, conform legii. Înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate şi categoriile de cheltuieli ce pot fi finanţate din veniturile obţinute. Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.

Veniturile proprii ale activităţilor înfiinţate pe lângă unităţile de învăţământ nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau specială şi sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârşitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuţia bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor şi vor fi utilizate cu aceeaşi destinaţie”.

În plus, directoarea a tras un semnal de alarmă cu privire la deficitul de profesori din România și a punctat faptul că noua Lege nu rezolvă problema gestionării resurselor umane în sistemul educațional.

• Potrivit celui mai nou raport anual „Education at a Glance”, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România se numără printre țările care au un număr redus de profesori calificați la materii precum Matematică, Științele naturii, Educație fizică și Arte.

„Trebuie discutat faptul că suntem într-un deficit de resurse umane – de profesori de fizică, de profesori de matematică, de profesori de informatică, de ingineri ș.a.m.d. în funcție de fiecare comunitate. Ce facem aici? Legea 198/2023 nu ne ajută în niciun moment, în niciun fel.”, a menționat directoarea.

Ea a explicat că directorii depinde în mare măsură de inspectorat atunci când angajează profesori, dar că inspectoratul cunoaște cu adevărat nevoile școlii sale.

„În momentul ăsta suntem la mâna inspectoratului, pentru că, da, directorul spune că angajează, așa spune legea, dar, de fapt, semnează contractul cu ceea ce trimite inspectoratul. Eu sunt la distanță de 100 km de inspectorat și niciodată inspectoratul nu va ști exact ceea ce am eu nevoie.”

„Fac «balet», să spunem așa, în partea asta de plan de vacantare și oameni de care am nevoie. Eu uneori am oamenii cu specializarea de care au nevoie aici, în local, dar ei nu pot ajunge prin repartizare la inspectorat la Iași, pentru că este acea metodologie de mobilitate a personalului didactic foarte complicată și nu ajută. Deci legea trebuie neapărat cumva corectată și pe partea asta de resurse umane.”, a mai spus Daniela Orășanu.

Redăm explicațiile integrale ale Danielei Orășanu:

Daniela Orășanu: „La venituri proprii, de exemplu, există un ordin pe Codul administrativ, din 2020 aprobat, unde [N. red. este specificat că] tot ce adunăm din venituri proprii, trebuie să dăm 100% către autoritatea locală, către primărie. Nu rămâne nimic în școală. Adică da, să dezvoltăm activități care să încaseze din venituri proprii bani și toți acești bani trebuie predați către autoritatea locală și apoi acea autoritate locală hotărăște dacă ni-i dă înapoi sau nu, aici suntem pur și simplu la decizia lor. Codul administrativ spune clar că școlile dezvoltă activități care să genereze venituri proprii, dar absolut toți acești bani trebuie predați către unitatea administrativ-teritorială. Problema e că nu-i avem, pentru că trebuie să-i dăm prin primărie și, după aia, să ne rugăm de primar să ni-i dea înapoi. Și ajungem doar la proiecte europene. Cu sponsorizări, întotdeauna sunt niște discuții acolo, pentru că iarăși e complicat. Nu întotdeauna sponsorizările ne ajută.

Dincolo de partea asta de resurse financiare, un lucru foarte important e partea de resurse umane și trebuie discutat faptul că suntem într-un deficit de resurse umane – de profesori de fizică, de profesori de matematică, de profesori de informatică, de ingineri ș.a.m.d. în funcție de fiecare comunitate. Ce facem aici? Legea 198/2023 nu ne ajută în niciun moment, în niciun fel.

Și aici există soluții, pot fi discutate. E vorba de comunitate, cumva să ne punem resursele la un loc la nivel de comunitate. În momentul ăsta suntem la mâna inspectoratului, pentru că, da, directorul spune că angajează, așa spune legea, dar, de fapt, semnează contractul cu ceea ce trimite inspectoratul. Eu sunt la distanță de 100 km de inspectorat și niciodată inspectoratul nu va ști exact ceea ce am eu nevoie. Fac „balet”, să spunem așa, în partea asta de plan de vacantare și oameni de care am nevoie. Eu uneori am oamenii cu specializarea de care au nevoie aici, în local, dar ei nu pot ajunge prin repartizare la inspectorat la Iași, pentru că este acea metodologie de mobilitate a personalului didactic foarte complicată și nu ajută. Deci legea trebuie neapărat cumva corectată și pe partea asta de resurse umane”.

Dezbaterea integrală, aici: