UPDATE Trei ore pe săptămână în trunchiul comun pentru limba română, indiferent de profilul de liceu, sunt „absolut necesare”, susține Asociația Profesorilor de Limba română: Este contraintuitiv să combați analfabetismul funcțional diminuând numărul de ore

Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română Ioana Em. Petrescu (ANPRO) critică proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal, aflate în dezbatere publică, și solicită menținerea a trei ore pe săptămână la limba și literatura română, indiferent de profil sau specializare, potrivit unui comunicat publicat pe Facebook.

• UPDATE 25 februarie: peste 180 de profesori din universități au semnat poziția ANPRO.

Continuarea știrii inițiale: „Nu putem să nu constatăm cu regret diminuarea rolului culturii generale, în sensul consacrat al sintagmei și, de asemenea, scăderea ponderii umanioarelor, în general”, se arată în poziția transmisă de ANPRO Ministerului Educației și Cercetării condus de profesorul și psihologul Daniel David.

• În același timp, ANPRO scrie că apreciază faptul că Ministerul Educației a reluat procesul de elaborare a planurilor-cadru pentru liceu, după o stagnare de șase ani, și consideră că „această punere în discuție a unor documente extrem de curajoase este un act de încredere în societatea românească și în cadrele didactice ale sistemului național de învățământ”. De asemenea, organizația salută faptul că „intervalul acordat dezbaterilor este unul generos”.

Reprezentanții asociației susțin că reducerea numărului de ore la disciplina limba și literatura română afectează atât pregătirea elevilor pentru Bacalaureat, cât și formarea lor generală: „Este contraintuitiv să combați analfabetismului funcțional, în toate formele sale de manifestare, fenomen extins la nivel paradigmatic, diminuând numărul de ore alocat limbii și literaturii române”.

Potrivit ANPRO, scăderea la două ore pe săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a „va duce la o devalorizare a limbii și a culturii, în genere”. Asociația invocă și practica altor sisteme educaționale, exemplificând cazul Franței, unde „se alocă limbii materne un număr de 7 (șapte) ore, care, alături de latină (ca bază a formării limbilor romanice sau neolatine), contribuie, alături de alte umanioare, la formarea unei culturi generale temeinice”.

ANPRO subliniază că „în situația diminuării numărului de ore la clasele terminale […] nu se poate asigura contextualizarea fenomenului literar românesc, prin racordarea la curente sau orientări europene sau de circulație universală”. De asemenea, atrage atenția că „o disciplină căreia i se alocă 2 ore/săptămână nu poate asigura formarea și dezvoltarea optimă a competențelor-cheie stabilite la nivel european, cu atât mai mult caracterul lor transferabil, în varii contexte de învățare și de viață”.

Asociația susține că actuala construcție curriculară propusă de Ministerul Educației nu validează statutul limbii române ca limbă maternă și cere menținerea a trei ore pe săptămână în trunchiul comun pentru toate clasele de liceu.

• Vezi aici analiza Edupedu.ro pe proiectele de planuri-cadru de liceu la specializarea filologie față de planurile-cadru din prezent, adoptate în 2009.

• Vezi aici analiza Edupedu.ro pe proiectele de planuri-cadru de liceu la specializarea matematică-informatică față de planurile-cadru din prezent, adoptate în 2009.

• Vezi aici analiza Edupedu.ro pe proiectele de planuri-cadru de liceu la specializarea științe sociale față de planurile-cadru din prezent, adoptate în 2009.

Redăm integral mai jos comunicatul ANPRO (sursa):

„Stimate Domnule Ministru,

ANPRO apreciază că actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării a acționat operativ în scopul deblocării demersului de elaborare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal, care stagna din 2018. De asemenea, este de salutat faptul că intervalul acordat dezbaterilor este unul generos. ANPRO consideră, în același timp, că această punere în discuție a unor documente extrem de curajoase este un act de încredere în societatea românească și în cadrele didactice ale sistemului național de învățământ.

Tot în categoria considerațiilor generale observăm și niște zone pe care le apreciem ca fiind deficitare în proiectarea acestor documente curriculare. Astfel, nu putem să nu constatăm cu regret diminuarea rolului culturii generale, în sensul consacrat al sintagmei și, de asemenea, scăderea ponderii umanioarelor, în general.

Din perspectiva noastră, sistemul românesc de învățământ nu are ceea ce se poate numi cultura organizațională, care să asigure transparența și buna-credință a alegerii disciplinelor de tip opțional (CDEOȘ). Considerăm, de asemenea, că nici elevii, învestiți în documentele oficiale cu discernământ și responsabilitate, calități care ar determina alegeri oneste, nu au acest etos. Practica școlară demonstrează că elevii tind să aleagă, în majoritate, disciplinele care implică un efort minim. În sensul preceptului horațian, plăcutul va fi prevalent în raport cu utilul, altfel spus cu ceea ce este relevant, constructiv, formativ, din perspectiva devenirii lor ca adulți responsabili.

În privința disciplinei limba și literatura română, afirmăm, cu toată convingerea, că sunt absolut necesare 3 (trei) ore/săptămână, alocate în trunchiul comun (TC), pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare. Afirmăm aceasta nu din orgoliu sau din dorința de a menține norme și catedre, ci pe baza unor argumente valide, pe care vi le expunem la modul sintetic, sub forma celor 10 puncte de mai jos:

(1) Limba, cel dintâi miracol al spiritului cu care începe orice cultură, cum considera filosoful elvețian Jakob Burckhardt, este suportul oricărui act de învățare, formal, nonformal sau informal.

(2) Așa cum este statuat în Constituția României, limba română este limbă oficială a statului, prin urmare trebuie cunoscută și folosită în mod corect de toți cetățenii. De aceea, obiectivul de referință al școlii, în general, trebuie să fie practica rațională și funcțională a limbii.

(3) Limba română are statutul de limbă maternă pentru majoritatea cetățenilor acestei țări, important element identitar și vehicul al valorilor culturale ale poporului român. În cei peste 160 de ani ai sistemului național de învățământ, limba și literatura română a fost considerată disciplină fundamentală. De asemenea, locul conferit limbilor naționale în Europa, inclusiv la noi, reflectă excepționala valoare formativă a acestor discipline, având drept rezultat calitatea exprimării, a receptării și a construcției de text, precum și conturarea unui profil identitar. De pildă, Franța alocă limbii materne un număr de 7 (șapte) ore, care, alături de latină (ca bază a formării limbilor romanice sau neolatine), contribuie, alături de alte umanioare, la formarea unei culturi generale temeinice. Din perspectiva noilor proiecte de plan-cadru, limba româna, ca limbă maternă, are un statut similar sau comparabil, la clasele a XI-a și a XII-a, cu o limbă străină/modernă (L1), prin alocarea celor 2 ore/ săptămână. Din păcate, această inechitate va duce la o devalorizare a limbii și a culturii, în genere.

(4) Este contraintuitiv să combați analfabetismului funcțional, în toate formele sale de manifestare, fenomen extins la nivel paradigmatic, diminuând numărul de ore alocat limbii și literaturii române. Iar rezultatele testărilor internaționale de tip PISA, TIMSS sau PIRLS evidențiază formarea deficitară a competenței de literație, așa cum este ea definită în cadrele de referință și în legislația națională.

(5) Nu se poate asigura un parcurs coerent la nivelul disciplinei, deoarece 2 ore/săptămână sunt insuficiente pentru a acoperi cele cinci domenii de conținut pe care ar trebui să le dezvolte noua programă de limba și literatura română pentru liceu, din perspectiva asigurării unei continuități a actului de predare-învățare-evaluare și a transferului de achiziții, în raport cu gimnaziul. În acest context, prevederile proiectelor de planuri-cadru intră în contradicție cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, unde se stipulează că programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, 25% rămânând la dispoziția profesorului. La clasele a XI-a și a XII-a, în aproximativ 52 de ore (adică 75% dintr-un total de 70 de ore/an, socotind în medie 35 de săptămâni de curs), trebuie formate competențe generale/specifice asociate celor 5 domenii de conținut: comunicare orală, lectură, redactare, elemente de construcție a comunicării, elemente de interculturalitate, ceea ce este imposibil; acest lucru este uneori dificil chiar și gimnaziu, unde există totuși o alocare mai realistă, de 4 ore/săptămână.

(6) Din perspectiva examenului final de bacalaureat, nu se poate asigura o pregătire temeinică în cele 2 ore/săptămână la singura disciplină la care se susțin două probe distincte (comunicare în limba maternă, respectiv o probă scrisă). Poate fi adus în discuție și cazul mai puțin fericit al elevilor care sunt admiși la liceu cu note sub 5 (cinci), în condițiile în care profesorul de română trebuie să se asigure că aceștia nu obțin doar o notă minimă de trecere pentru disciplina în cauză, ci și o medie care să le permită promovarea întregului examen, admiterea în învățământul superior sau inserția pe piața muncii.

(7) În situația diminuării numărului de ore la clasele terminale (referindu-ne aici, stricto sensu, la ceea ce înțelegeam prin ciclul superior al liceului), nu se poate asigura contextualizarea fenomenului literar românesc, prin racordarea la curente sau orientări europene sau de circulație universală.

(O alocare orară deficitară prejudiciază inclusiv literatura contemporană, mult mai atrăgătoare pentru tânăra generație, ilustrată în contrapunct cu literatura de patrimoniu și autorii canonici, din perspectiva transmiterii unor modele, valori, atitudini etc.

(9) Noul profil al absolventului (2023), construit în baza unor principii, repere de dezvoltare și atribute prioritare acordă un rol important științelor umaniste și, mai ales, românei care are statut de limbă maternă, statut care nu poate fi însă validat prin actuala construcție curriculară pe care o propuneți.

(10) Din perspectiva competențelor-cheie stabilite la nivel european, o disciplină căreia i se alocă 2 ore/săptămână nu poate asigura formarea și dezvoltarea optimă a unora dintre acestea, cu atât mai mult caracterul lor transferabil, în varii contexte de învățare și de viață.

Asociația profesorilor de limba și literatura română Ioana Em. Petrescu (ANPRO), prin Consiliul Director”.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Reforma curriculară în învățământul preuniversitar este în plină desfășurare, iar noile planuri-cadru reprezintă primul pas în acest proces, a declarat vineri, 14 februarie, Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj. Aceasta a subliniat că elevii, profesorii și părinții așteaptă aceste schimbări de mult timp și că planurile-cadru vor fi urmate de alte documente și demersuri pentru implementarea lor.

Declarațiile au fost făcute la a doua dezbatere națională pe planurile-cadru de liceu puse în consultare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în septembrie 2026, organizată la Facultatea de Științe Administrative și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

• Pe 13 februarie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, după ce i-a primit în audiență pe decanii facultăților de istorie, că „Istoria românilor/ României” va deveni materie obligatorie la liceu.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​.

• În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Până în prezent, Consiliul Național al Elevilor (CNE), structură reprezentativă a elevilor organizată și bugetată de Ministerul Educației, nu a dat niciun punct de vedere pe actualele propuneri de planuri-cadru aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Mai mulți elevi din CNE despre care Edupedu.ro a scris că s-au numit pe ei și alți colegi, în afara regulamentului, într-o comisie numită „Biroul Executiv Interimar”, s-au întâlnit recent cu ministrul Daniel David.

Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.