VIDEO Povești cu mări străvechi, amoniți și alte organisme de acum sute de milioane de ani – Proiectul de plasare a sitului geologic Deșli Caira din nordul Dobrogei pe „harta” punctelor de referință în istoria geologică a Pământului, prezentat de Universitatea din București

810 vizualizări
Sursa: Captura Youtube – Institutul de Cercetare al UB
În Dobrogea de Nord, în apropierea localității Agighiol, există un loc pe nume Stânca Țuguiată sau Dealul Ascuțit, știut în lumea geologilor după denumirea turcă Deșli Caira. Acolo există o secțiune geologică cu o vechime de aproximativ 247 de milioane de ani, pe care un grup de cercetători doresc să o includă pe o „hartă” a celor mai relevante locuri din lume pentru obținerea de informații privind o perioadă geologică sau alta. Povestea acestui proiect este prezentată într-un documentar publicat, săptămâna aceasta, de Universitatea din București.

Mai mulți geologi români și străini – Iuliana Lazăr, Marco Balini, Marius Stoica, Micha Horacek, Alexandra Lăcătuș și Valentin Răuță – explică, în documentar, „ce face ca acest sit geologic să fie unic în România și în lume și cum ar putea deveni un punct de referință în istoria geologică a Planetei”, potrivit UB.

Deșli Caira, ca secțiune geologică, include o „succesiune de calcare foarte interesante din punct de vedere al istoriei erei mezozoice”, calcare ce includ resturi ale unor organisme care au trăit acum aproape 250 de milioane de ani, într-o mare cu adâncimi de până la 200 de metri, după cum spune, în prezentarea proiectului, cercetătoarea Iuliana Lazăr. Acolo, arată ea, trăiau  organisme cunoscute sub numele de amonoidee – cunoscute în limbaj comun drept amoniți.

Secțiunea a fost inclusă într-o competiție pentru a obține „ratificarea GSSP pentru baza Triasicului mediu”. GSSP-urile sunt puncte de referință ce prezintă o creștere considerabilă („spike”) în succesiunile de roci stratificate, succesiuni incluse într-un registru internațional ce indică cele mai importante astfel de locuri, în funcție de volumul de informații furnizate.

Deșli Caira este, potrivit cercetătorilor citați în comunicarea UB, „candidata cu cele mai bune șanse în competiția pentru definirea stratotipului GSSP al bazei etajului Anisian (Triasic Mediu”. Dacă va câștiga, realizarea va fi marcată prin ambplasarea simbolică a unui cui (tot „spike” în limba engleză) de aur între etajele geologice.

  • UB arată că, „pentru a ajunge să câștige competiția, situl necesită o cercetare cât mai exhaustivă, cu rezultate concrete și relevante. În acest scop, o echipă de geologi a Universității din București, coordonată de profesoara Iuliana Lazăr, desfășoară o activitate constantă și intensă în cadrul sitului împreună cu mai mulți specialiști din străinătate: prof. Marco Balini (Universitatea din Milano), dr. Spencer G. Lucas (Muzeul de Istorie Naturală și Științe din New Mexico, Albuquerque, USA), dr. Martyn Golding (Geological Survey of Canada) și dr. Micha Horacek (Universitatea din Viena).”
Materialul video de prezentare a sitului Deșli Caira:


1 comment
  1. „Povești cu mări străvechi, amoniți și alte organisme de acum sute de milioane de ani” – Bine zis: povesti. Care nu mai adorm nici macar copiii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Asociația cercetătorilor Ad Astra cere un set de standarde minimale, pe domenii, care să fie aplicate de Consiliul de atestare a titlurilor universitare – CNATDCU – scrisoare deschisă

Asociația cercetătorilor români Ad Astra a transmis Ministerului Educației o scrisoare deschisă prin care cere “sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)”, printr-un set…
Vezi articolul

Ministrul Cercetării susține că sunt directori de institute de cercetare care au spor de muncă grea. Hurduc propune plafonarea la 12.000 de lei net a salariilor pentru șefi, după ce tot el le aprobase bugete scandaloase

După scandalul bugetelor de salarii foarte mari pentru șefii câtorva institute de cercetare românești, aflate în coordonarea Ministerului Cercetării, ministrul susține că a descoperit cazuri în care directorii aveau spor…
Vezi articolul

„Nu pot să spun că anul viitor alocarea din PIB pentru cercetare în România va fi de 2%”, adică 1% finanțare publică și 1 % privată, spune noul ministru Bogdan-Gruia Ivan / La începutul anului, Nicolae Ciucă și Sebastian Burduja vorbeau despre 1% de la buget pentru cercetare în 2024

Ținta de 2% din PIB pentru cercetare – 1% din bani publici și 1% din zona privată – este „mai mult decât curajoasă”, dar „nu pot să spun că anul…
Vezi articolul