VIDEO Povești cu mări străvechi, amoniți și alte organisme de acum sute de milioane de ani – Proiectul de plasare a sitului geologic Deșli Caira din nordul Dobrogei pe „harta” punctelor de referință în istoria geologică a Pământului, prezentat de Universitatea din București

În Dobrogea de Nord, în apropierea localității Agighiol, există un loc pe nume Stânca Țuguiată sau Dealul Ascuțit, știut în lumea geologilor după denumirea turcă Deșli Caira. Acolo există o secțiune geologică cu o vechime de aproximativ 247 de milioane de ani, pe care un grup de cercetători doresc să o includă pe o „hartă” a celor mai relevante locuri din lume pentru obținerea de informații privind o perioadă geologică sau alta. Povestea acestui proiect este prezentată într-un documentar publicat, săptămâna aceasta, de Universitatea din București.

Mai mulți geologi români și străini – Iuliana Lazăr, Marco Balini, Marius Stoica, Micha Horacek, Alexandra Lăcătuș și Valentin Răuță – explică, în documentar, „ce face ca acest sit geologic să fie unic în România și în lume și cum ar putea deveni un punct de referință în istoria geologică a Planetei”, potrivit UB.

Deșli Caira, ca secțiune geologică, include o „succesiune de calcare foarte interesante din punct de vedere al istoriei erei mezozoice”, calcare ce includ resturi ale unor organisme care au trăit acum aproape 250 de milioane de ani, într-o mare cu adâncimi de până la 200 de metri, după cum spune, în prezentarea proiectului, cercetătoarea Iuliana Lazăr. Acolo, arată ea, trăiau organisme cunoscute sub numele de amonoidee – cunoscute în limbaj comun drept amoniți.

Secțiunea a fost inclusă într-o competiție pentru a obține „ratificarea GSSP pentru baza Triasicului mediu”. GSSP-urile sunt puncte de referință ce prezintă o creștere considerabilă („spike”) în succesiunile de roci stratificate, succesiuni incluse într-un registru internațional ce indică cele mai importante astfel de locuri, în funcție de volumul de informații furnizate.

Deșli Caira este, potrivit cercetătorilor citați în comunicarea UB, „candidata cu cele mai bune șanse în competiția pentru definirea stratotipului GSSP al bazei etajului Anisian (Triasic Mediu”. Dacă va câștiga, realizarea va fi marcată prin ambplasarea simbolică a unui cui (tot „spike” în limba engleză) de aur între etajele geologice.

UB arată că, „pentru a ajunge să câștige competiția, situl necesită o cercetare cât mai exhaustivă, cu rezultate concrete și relevante. În acest scop, o echipă de geologi a Universității din București, coordonată de profesoara Iuliana Lazăr, desfășoară o activitate constantă și intensă în cadrul sitului împreună cu mai mulți specialiști din străinătate: prof. Marco Balini (Universitatea din Milano), dr. Spencer G. Lucas (Muzeul de Istorie Naturală și Științe din New Mexico, Albuquerque, USA), dr. Martyn Golding (Geological Survey of Canada) și dr. Micha Horacek (Universitatea din Viena).”